Cadru antropic

Scurt istoric privind umanizarea

Valea Cernei este locuită din cele mai vechi timpuri. Principalii factori care au favorizat condiţii naturale cu rol de apărare, poziţia la intersecţia unor drumuri importante şi resusele naturale.Baile Herculane, situate la altitudinea de 160-170 m sub versantul abrupt al Masivului Domogled, pe malul Cernei. S-a remarcat încă din antichitate când este atestată în anul 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votivă din băi:,, Zeilor şi divinităţii apelor ,Ulpiu Secundius, Marius Valens, Pomponius, trimişi ca delegaţi romani întorcîndu-se nevătămţi au ridicat în drept de recunoştinţă.

Dacă avem în vedere că romanii au ocupat actualulu teritoriu al Banatului, după primul război daco-roman, este posibil ca ei au gasit pe teritoriul băilor anumite amenajări ale izvoarelor termale:construcţii uşoare din lemn., făcute  de o populaţie care era cunoscută penru comerţul şi meşteşugurile cu provinciile romane de  la sud de Dunăre.

Staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane

Staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane este situată în partea de SE a judeţului Caraş-Severin, pe valea Cernei, în aval de baraj. A fost atestată documentar în anul 153 şi se află pe aceeaşi paralelă cu Nice. Aerul repirat aici are proprietăţile aerului ionizat la 1000m. Staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane are prin amplasare un avantaj comparativ fiind, din punct de vedere cultural, localizată într-o zonă de confluenţă multiculturală bănăţeană, oltenească şi transilvăneană, iar din punct de vedere geografic, în apropierea graniţei cu Serbia, la cca 2 ore distanță de la aeroportul internațional Traian Vuia, și la cca. 30 minute de Orșova punctul de acces dinspre Dunăre.

Băile Herculane reprezintă un pol local de atracţie datorită activităţiilor din turism. Densitatea populaţiei este de 75-100 loc/km². Spre valea Cernei densitatea populţiei scade drastic, sub 10 loc/km².Pentru dezvoltarea şi pentru menţinerea activităţilor specifice, mişcarea cu mijloace de transport este din ce în ce mai mare.

Astfel, structura profesională indică o pondere însemnată în domeniul terţiar.(administraşie publică, turism, sănătate, asistenţă socială, activităţi financiare). Pentru zona Herculane ar trebui propuse:

• existenţa în intravilan a rezervei de teren pentru unităţi complementare turismului
• populaţia permanentă activă (52 %) este suficientă ca număr pentru a deservi staţiunea in sezon de vârf.

Evoluţia populaţiei oraşului Băile Herculane înregistrată la recensămintele din anii 1956, 1966, 1977, 1992 şi 2002 reflectă cu fidelitate evoluţia şi dezvoltarea economică a localităţii. După creşterea puternică şi constantă de după cel de-al doilea război mondial, cea mai mare populaţie se înregistrează în anul 1992 (6340 de persoane), corespunzând cu perioada de maximă dezvoltare economică şi turistică a staţiunii.

La recensamântul din 2002 populaţia oraşului Băile Herculane era de 6.019 persoane, dintre care 2.882 bărbaţi (reprezentând 47,9 %) şi 3.137 femei (52,1%), grupată în 621 de gospodării, Conform cu ultimele date disponibile, înregistrate în fişa localităţii, la 1 ianuarie 2010 se consemnează scăderea a populaţiei sub numărul de 6000 de locuitori. Evoluţia populaţiei stabile în perioada 2006-2010, conform cu fişa localităţii 2006-2010 evidenţiază următoarea situaţie:

Tabel 1. Evoluţia populaţiei oraşului Băile Herculane, Sursa: fişa localităţii Băile Herculane 2006-2010

0-14 ani, barbaţi:	455		7.59 %
0-14 ani, femei:	416		6.91 %
15-59 ani, barbaţi:	2059		34.15 %
15-59 ani, femei:	2274		37.68 %
60+ ani, barbaţi:	367		6.13 %
60+ ani, femei:	448		7.52 %

 

Figura 8. Structura populaţiei pe sexe si vârste la 1 ianuarie 2010

Ca naţionalităţi şi apartenenţă religioasă situaţia localităţii este prezentată în următoarele două tabele:

Tabel 2.  Structura etnică   Români 5834 Maghiari 51 Rromi 67 Ucraineni 3 Germani 28 Sârbi 7

Tabel 3.  Structura populaţiei pe religii Ortodoxa 5730 Romano- Catolică 135 Greco-Catolica 28 Reformata 18 Evanghelica 1 Penticostala 27 Baptista 52

Câteva elemente de sinteză privind situaţia demografică în Băile Herculane:

• Faţă de anul 2000 se constată o scădere constantă a numărului de persoane, de la 6222 la 6019 persoane în anul 2002, respectiv 6092 în 2007 şi 5956 în 2010 şi o uşoară tendinţă de îmbătrânire

• Populaţia română a fost preponderent majoritară în ultima jumătate de secol. În perioada interbelică un număr de patru etnii (români, maghiari, germani şi sârbi) erau relativ echilibrate ca pondere în Băile Herculane, marile mutaţii înregistrându-se în perioada anilor 60-80. Astfel, structura etnică a populaţiei a suferit modificări majore în ultimele 3-4 decenii ale secolului trecut prin diminuarea netă a comunităţilor de maghiari, sârbi şi de germani.

• Urbanizarea-caractere generale
• Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializarea, modernizarea şi dezvoltarea Din punct de vedere al mediului natural si al mediului urban, teritoriul administrativ al oraşului Băile Herculane poate fi luat in considerare prin cele două zone cu regimuri administrative şi de protecţie a mediului total diferite, şi anume:
  • Oraşul propriu-zis, amplasat in lungul Râului Cerna în Depresiunea Herculane şi in care se desfăşoară activităţile umane, reprezentate in principal de locuire şi de serviciile turistice si balneare. Intravilanul oraşului este administrat, pe baza Planului Urbanistic General si a legislaţiei in vigoare, de către Primăria si Consiliul Local al oraşului Băile Herculane.
  • Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, care înconjoară oraşul pe trei laturi, si care are statut de arie naturala protejata. Parcul este administrat de RNP ROMSILVA – Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei RA, si sub coordonarea acesteia, fondul forestier proprietate de stat este administrat de Ocolul Silvic Herculane, iar fondul forestier proprietate privată este administrat direct de proprietari pe baza studiilor de amenajare elaborate de agenţi autorizaţi.

  Caracterule urbanizării este obiectiv. Urbanizarea este un proces ireversibil care realizează continuitatea, desfăşurării în timp, care din anumite motive, într-o anumită perioadă intensitatea procesului poate  scădea pe un anumit teritoriu.

  Din punct de vedere administrastiv-urbanistic, oraşul are în componenţa sa două localităţi, Băile Herculane – oraşul propriu-zis, care cuprinde staţiunea Băile Herculane şi Zona Blocuri – şi satul Pecinişca (de asemenea cartier al oraşului) şi ocupă o suprafaţa administrativă de 10.544 ha, din care 228 ha în intravilan şi 10.316 ha în extravilan. Intravilanul actual al unităţii teritorial administrative este cel prevazut în Planul Urbanistic General – P.U.G. al oraşului Baile Herculane, elaborat în anul 1997, cu modificarile ulterioare. Actualmente se află în fază de elaborare un nou PUG. Astfel, principalele destinaţii actuale ale terenului sunt după cum urmează :

  • trup uzina de apă – 1,70 ha
  • trup “ 7 Izvoare” şi camping – 2,13 ha
  • trup “Strand Ghizela” – 2,33 ha
  • trup haldina de gunoi – 6,00 ha   
  • Constructii, terenuri
    • zona centrală şi alte funcţiuni complexe de interes public –  4,0 ha
    • zona cu dotari balneo-turistice  – 17,0 ha
    • locuinte si functionalităţi complementare  – 35,2 ha
    • unităţi industriale si de depozitare –  2,5 ha
    • zona spatii verzi si sport – 59,3 ha
    • terenuri agricole – 35,0 ha
• Situaţia locativă
  • total locuinte- 2232, din care
  • apartamente  – 1611, şi
  • gospodãrii  –  621

   

• Unitatea teritorială a localităţii este generată de geografia locală, oraşul fiind situat de-a lungul văii râului Cerna, dar cele trei principale trupuri: staţiunea proriu-zisă şi cartierele Zăvoi şi Pecinişca  au caracteristici de ţesut şi dotări urbane extrem de diferite, caracteristice pentru Zăvoi mediului urban şi pentru Pecinişca preponderent mediului rural. În afară de trupul principal care cuprinde localitatea Băile Herculane şi localitatea componentă Pecinişca, alte trupuri secundare includ următoarele dotari edilitare şi turistice :

•  Gospodărirea apelor  Se remarcă Lacul Herculane. Resursele de apă sunt constituite din apele Cernei care se adună în lac de unde pleacă aducţiunea de apă de consum a localităţii până la uzina de apă prin conducte de mare volum .

    Alimentarea cu apă  Uzina de apă dispune de o staţie de tratare , pompare şi de un rezervor de 1 500m³ . Apa este transportată prin conductă la cele două bazine din spatele hotelurilor Diana şi Afrodita de cite 1000 m ³, de unde alimentează zona Vicol şi  zonele din lunca Cernei de pe malul stâng.  O altă conductă alimentează hotel Roman, Piaţa  Hercules apoi străzile Zăvoi şi Castanilor.Reţeaua de apă potabilă este în stare bună, are o lungime de 48 km şi este administrată de S.C. AQUA CARAŞ S.A..

  Canalizarea  Funcţionează in sistem divisor , apele meteorice fiind deversate în Cerna.Lungimea reţelei de canalizare este de 23 km, şi beneficiază toate toate străzile.Romsind şi S.C. Hercules S.A. au bazine vidanjabile.Staţia de epurare este la confluenţa Cernei cu Belereca şi asigură funcţionare optimă.

  Alimentarea cu ape termominerale   Reţeaua de ape minerale porneşte de la hotel Roman în tuburi PVC, urmează traseul str. Uzinei, Piaţa Hercules, Baia Apollo podul de piatră ,  continuă prin spatele pavilionului Neptun şi în faţa Hotelului Hercules, trece pe strada Zăvoi, traversează Cerna şi intră in staţia de pompare nr 1 din spatele Hotelului Diana. Asigură un consum zilnic de 2500m³/ zi.

• Gospodărire comunală   Este gestionată de  S.C.Ecologica S.A. Deşeurile menajere se colecteazăla staţia de transfer, deseurile reciclabile se valorifica prin firme autorizate, iar fracţia umedă se transportă la depozitul ECOSAL Reşiţa şi Brantner Drobeta Turnu Severin

  Alimentarea cu energie electrică Este asigurată de linii aeriene de 20 KW . din aceste linii sunt racordate posturile L.E.A. de 20 KW din localitate, si astfel dotarea satisface necesarul de energie cerut.

  Telefonia şi telecomunicaţii Reţeaua de telefonie fixă are o lungime totală de 34 km, cea de telefonie mobila de 0,6 km (fibră optică), în vreme ce  reţeaua de televiziune prin cablu are 24 km.  Oraşul dispune de o centrală telefinică atutomată Pentaconta Romtelecom, şi are 1850 de abonaţi din care 1500 abonaşi fizici şi 3350 abonaşi juridici. Telefoizarea este de 25 %.

  Alimentarea cu căldură   Complexele hoteliere au centrale proprii cu combustibil lichid, iar locunţele prin sisteme individuale (sobe pe lemne) .Centrale proprii de zonă sunt în zona Pecinişca care furnizează 1,51 G cal/h şi agent termic la 70-80° C la peste 100 de abonaţi fizici. Alte două centrale mici în zona Fabrica de Pâine.

  Priorităţi în domeniul de amenajare a teritoriului.

  • eliminarea situaţilor care generază disfuncţionalităţi
  • stoparea tendinţei de ,, explozie turistică,, în afara nucleelor construite în intravilan
  • reabilitarea  centrului vechi şi păstratea ei în circuit turistic
  • revizuirea zonei de acces ,gară-centru
  • realizarea unor lucrări de întreţinere la domeniul spaţilor verzi

Educaţie, sănătate publică şi aspecte sociale

Educaţie  În oraş există două instituţii principale de învăţământ: Liceul Hercules, care acoperă o populaţie şcolară de 681 de copii, în clasele 1-12. Populaţia şcolară a avut o evoluţie uşor negativă în ultimii cinci ani. Există două locaţii, una langă parcul Vicol (pentru clasele 1-4) şi una lângă piaţă (pentru clasele 5-12). Liceul are o bibliotecă , o sală de sport acoperită (prin Programul Guvernamental Săli de Sport), 19 săli de clasă şi un singur cabinet (de informatică).

Grădiniţa, care funcţionează atât în sistem de program normal (în cartierul Pecinişca) cât şi program prelungit (vis-a-vis de parcul Vicol) şi a cunoscut o uşoară creştere în ceea ce priveşte numărul de copii înscrişi. În oraş în bună colaborare există Casa Orăşenească de Cultură şi Bblioteca Orăşenească ,,Nicolae Stoica de Haţeg”.Biblioteca în ultimul timp  a devenit mai modernă prin Centrul Biblionet şi se organizează diverse activităţi.

Sănătate   Sistemul de sănătate din Băile Herculane este format din 4 cabinete de medicină de familie, 5 cabinete de stomatologie, 4 farmacii şi 3 puncte farmaceutice.  Există de asemenea şi un dispensar în care funcţionează 2 cabinete de medici de familie (din totalul de patru câte există în oraş), un punct de recoltare pentru analize şi un punct de ambulanţă

Transport  

Magistrala rutieră DN6 trece pe lângă şi Băile Herculane.Are o lungime de 639 de km şi pleacă din Bucureşti spre Vest. Străbate 7 judeţe până la Curtici ,şi a fost construuit în anii 1962 -1970. Din cadrul magistralei rutiere se desprinde D.N .6 A spre Baia de Aramă, judeţul Gorj.

Magistrala feroviară Bucureşti-Timişoara trece prin gările Valea Cernei, Topleţ,şi Băile Herculane. Pe această magistrală circulă trenurile inter city, internaţional,rapid, accelerat, personal.

 Reţeaua stradală este reprezentată de peste 30 km de străzi.Nu exista multe locuri de parcări amenajate, parcarea de cele mai multe ori ,realizându-se în mod neorganizat de-a lungul străzilor. (Sursa: Strategia Băile Herculane, observaţii pe teren.) Ca urmare a creşterii gradului de motorizare (implicit a traficului sezonier de penetraţie şi de tranzit)  în staţiune se înregistrează valori ridicate ale traficului producându-se aglomerarea străzilor. Transportul in comun este asigurat de către o firmă privată pe traseul: GARA – CENTRU – RETUR, traseul autobuzului străbătând tot oraşul. La ora de vârf autobuzele circulă la fiecare 20 de minute, în afara orelor de vârf la 30 minute.